Categorie: C

CLE (adv.)

C

acolo

CLOTOR, CLOTORI (vb., IV, tranz.)

C

a clăti cu apă curată ceva ce a fost spălat; a se spăla sumar pe mâini (a se clăti); a limpezi (clăti) rufele; a agita lichidul dintr-un recipient, a urni, a mișca ceva (greu) din loc

CLĂMPĂNIE (adv.)

C

dă din gură, flecăreşte

CLĂBĂCERIUL (s.p.)

C

joc bărbătesc specific la nuntă sub formă de brâu

CLATARI, CLATARIESC (vb., IV)

C

a curăţa rufe, vase etc. spălându-le uşor cu apă; a limpezi într-o ultimă apă curată; a clăti, a limpedzî. a se spăla uşor pe mâini, în gură etc.

CLASĂ, CLASĂ (s.f.)

C

clasă de elevi; grupare/categorie de elemente cu aceeași proprietate (ex. grâu de clasa I)

CIVIȚA (vb., I)

C

a specula, a spiona

CIVIGII (s.n. pl.)

C

cârlige în horn, de care se prinde cocaia

CIVIG, CIVIGURI (s.n.)

C

sul cu pânză de lână; prăjină cu care se leagă fânul din lan

CIVIE, CIVII (s.f.)

C

bucată de fier care se împlântă vertical în capul osiei carului sau cociei, după ce s-a pus leuca, pentru a nu cădea roata de pe osie

CIVALĂ, CIVALE/CIVELI (s.f.)

C

bucată de material textil sau lemnos; palmă, lovitură; tiv, tivitură

CIUȘCIUCA (vb., I)

C

a turna apă în pahar mai mult decât trebuie

CIUȘ (interj.)

C

strigăt cu care se îndeamă măgarul la drum

CIUSCHIE, CIUSCHII (s.f.)

C

bucată de lemn mai lungă și nu prea groasă, folosită pentru a susține, a ridica sau a rostogoli un obiect; pârghie, rangă

CIUSCHIE (s.f.)

C

bucată de lemn de 2-3 m pentru manevrarea lemnelor

CIURBICĂ, CIURBICI (s.f.)

C

plantă cu inflorescență alb-violetă, ghimpoasă, care se toacă pentru rațe

CIUNGAR (s.m.)

C

copac cu crăcile rupte

CIUMPEU, CIUMPEI (s.m.)

C

rădăcina și partea de jos a tulpinii de porumb, rămasă după recoltarea și tăierea cu secera a tulpinii

CIULUM (a sta)

C

a sta mălai/să te tai

CIULONI (s.n.)

C

varză pufoasă, nebătută

CIULIMAG (s.n.)

C

porumb pentru siloz, semănat foarte des, se taie ca hrană pentru vite

CIUHĂ (s.f. sg.)

C

căpiță de coceni

CIUFTE (s.f.)

C

chiftele marinate

CIUF (s.n.)

C

bucată de păr

CIUCURE, CIUCURI (s.m.)

C

împletituri din fire de lână sau din fâșii de piele tăiate scurt, folosită ca ornament la un obiect de îmbrăcăminte, la covoare, la gâtul mieilor etc.