Categorie: A

– a cerşi, a se milogi

banca de lemn, lungă cu spetează

cf. gr. b. i „a încheţăni”

prostănac, încurcat

călăpăr; plantă erbacee perenă cu frunze ovale și flori tubuloase, galbene (Chrysanthemum balsamita) – buruiană otrăvitoare, plantă aromată

avuţie

bogăție

bogat, cu avere

împotrivire; situație critică; spaimă provocată de ceva

avocat; guraliv

curte

curte, ogradă, voreţ

muma pădurii, necuratul, arătare

mama pădurii

avion

avinitură, venetic (persoană care nu s-a născut în localitatea/zona în care trăiește)

agoniseală, bogăție; virtute

agoniseală, bogăţie

învățătura e bogăție (și) dacă ai acte, poți moșteni

a nu-și respecta promisiunea făcută/cuvântul dat

a fi foarte sărac

a se rușina; a nu avea curajul să se întâlnească cu persoana căreia i-a greșit

a fi permanent în mișcare, a nu avea stare

a nu fi liniștit

a fi neastâmpărat

a avea în proprietate 32 de lanță (iugăre) de teren agricol (arabil, pădure, fânețe)

a fi respectat

a fi înțelept

a avea o situație materială bună

a fi chibzuit

a nu sesiza ceva ce este evident; a nu avea o privire/gândire în perspectivă, ci una limitată la interesele de moment

a privi (interpreta) faptele în mod simplist, unilateral

a fi cinstit/respectat

a-i merge bine

a avea defecte vizibile

a fi de încredere

a fi înțelept

a pălăvrăgi, a nu putea păstra un secret

a fi hoț

a fi nemilos

a fi generos

a fi răutăcios

a avea temperatură corporală mare

a locui (și servi masa), temporar, contra cost la cineva

a fi nervos

(despre animale) a fi în călduri; (despre oameni) a fi excitat sexual și dornic de acuplare

a avea din abundență tot ce ai nevoie

a avea din plin

a fi suplu, plăcut

a fi familist, gospodar

a fi deștept

a pizmui

a saliva

a fi nechibzuit

a (nu) fi în relații bune cu cineva

a (nu) avea lapte suficient pentru sugar

a avea, a poseda

(var. AVENITURĂ, AVENITURI) persoană care nu e de prin partea locului, care nu face parte din băștinași

a avansa

mâtcălău (se pisează sare, piper, zahăr)

piuă mică de pisat zahăr

vitrină

vitrină (la prăvălii)

arbitru de tușe

minge la sport (fotbal, handbal) când a ieșit în afara terenului de joc

consilier comunal

compresă

om de încredere, slugă devotată

pornire în marş, plecare

vitrină (în limba germană)

ieşire din încercuire, atac

vin de calitate superioară

aurit

fir metalic folosit în arta populară a broderiei

a ura, a felicita

aurar

onomat

comandă militară folosită și la vite: ridică, ridică-te

cine vrea să priceapă, să o facă

nu vrea să recepționeze mesajul

a auzi, a pricepe

auzit

din spusele altora, știri neconfirmate

fii atent! (exprimă o strigare)

auz

fond școlar înființat cu scopul de a desfășura buna desfășurare a activității

strigătură („Au! au! au! Unge-i mândra s-o fac prau!”)

exprimarea durerii

strigătură specifică zonei Banatului de munte.

aţos

aţuit

a aţui ?

fibros

cu fibre tari; vârtos, tare, solid; (carne sau fasole verde veche) cu nervuri tari

joc din nopţile de priveghi ce făcea parte din tradiţia de înmormântare

fel de cusătură a modelelor pe pânză

provocat

a provoca, a promite

așchii de lemn, folosite la aprinderea focului

a provoca