C – Pagina 8 – Dicționar

COLO (adv.)

C

acolo

COLNIC, COLNIȘE (s.n.)

C

pripore, culme

COLNĂ (s.f.)

C

șopron

COLINGEŢ, COLINGEŢ (s.m.)

C

persoană care colindă; colacul care se dă colindătorilor

COLIIE (s.f., sg.)

C

plantă colilie (stipa pennata)

COL(I)EȘĂ, COL(I)EȘ (s.f., sg.)

C

mămăligă

COLIEŞARI (s.m., sg.)

C

făcăleţ

COLIERĂ (s.f. sg.)

C

holeră

COLIBAT, COLIBATĂ, COLIBAŢ, COLIBACE (adj.)

C

versant, coastă care are scobituri, adâncituri ce pot fi folosite ca adăpost ocazional în caz de intemperii atmosferice

COLIBAŞ, COLIBAŞ (s.m.)

C

persoană care locuieşte la colibă

COLHOZ, COLHOZURI (s.n.)

C

gospodărie agricolă colectivă, după model stalinist

COLEŞONI, COLEŞOANIE (s.n.)

C

coleşă, mămăligă mare

COLEŞÎ, COLEŞĂSC (vb., IV)

C

a prepara mămăliga

COLERNIC, COLERNIȘE (s.f.)

C

coteţul găinilor

COLERĂ, COLERI (s.f.)

C

holeră

COLECTOR, COLECTORI (s.m.)

C

colector de cote

COLECTIV (C.A.P.)

C

Cooperativa Agricolă de Producție

COLEAȘĂ/COLEȘĂ, COLEȘE (s.f.)

C

mămăligă

COLDUȘÎ, COLDUŞĂŞC (vb., IV, tranz.)

C

a invidia, a fi egoist

„muiere coldușă”

C

femeie dușmănoasă

COLDUȘ, COLDUȘĂ, COLDUȘ, COLDUȘE (adj.)

C

invidios, dușmănos

COLCONI, COLCONESC (vb., IV)

C

a croncăni

COLCĂI, COLCĂI (vb.)

C

a se afla într-o situație neplăcută, a înota în rău

COLĂȘIT, COLĂȘICE (s.n.)

C

boală de burtă, colici

COLĂȘIEL, COLĂȘIEI (s.m.)

C

aluat întins în formă de cerc și prăjit în ulei

COLĂȘI, COLĂŞESC (vb., IV, tranz.)

C

a peți, a cere în căsătorie

COLĂȘI, COLĂȘASCĂ (vb., IV, tranz.)

C

a face pe cineva colac, în expr.: dracu’ să se colășască!

COLĂȘEL, COLĂȘEI (s.m.)

C

gogoaşă mare din aluat întins, turtă

COLĂRIE, COLĂRII (s.f.)

C

atelier de tâmplărie

COLĂREŢ, COLĂREȚ (s.m.)

C

bucăţi de cocă fierte în lapte, tăieţei cu lapte

COLĂRĂ (var. CALĂRĂ), COLARE (s.f.)

C

boală infecțioasă la păsări

COLĂR, COLĂRI (s.m.)

C

rotar; tâmplar, dulgher, lucrător în lemn

COLAUDARE, COLAUDĂRI (s.f.)

C

recepția lucrării de către comisia avizată

COLAUDA, COLAUD (vb., I)

C

a recepționa , de către o comisie avizată, o construcție executată sau o lucrare importantă

COLARIU, COLARI (s.m.)

C

rotar

„să-ţ mânc colaina”

C

să trăiesc mai mult decât tine, să-ţi mănânc colacul

COLAINĂ, COLĂINI (s.f.)

C

colăcel care se dă de pomana mortului la înmormântare; decoraţie

COLAINĂ, COLAINE/COLĂINI (s.f.)

C

medalie

„colacu lu nănașu”

C

se face o dată pe an și se dă nașului

„colac dă pomană”

C

cozonacul care se dă la pomană

COLAC, COLAȘI (s.m.)

C

cozonac; prescură; ghemuit; cerc în zidul fântânii

COIT (s.n.)

C

împreunare sexuală

COICA, COICĂI (vb., IV, pers. a III-a, intranz.)

C

(despre porci) a guiţa

COIC! (interj.)

C

coic!

COI, COAIE (s.n.)

C

testicul

COHMEL, COHMELE (s.f.)

C

făină pentru gătit

COH, COCHI (s.m.)

C

bucătar

COGIT, COGIȚ (adj.)

C

ezitat, șovăit

COGIRIŞICĂ, COGIRIȘICHE (s.f.)

C

codirişcă, băţul pe care este fixat biciul

COGIOMATURĂ, COGIOMATURI (s.f.)

C

casă mică

COGINĂ, COGINE (s.f.)

C

ţuică

COGI, COGESC (vb., IV)

C

a se codi, a amâna executarea unei obligații sau a o face fără tragere de inimă

COFL(I)EȘÂT, COFL(I)EȘÂTĂ, COFL(I)EȘÂȚ, COFL(I)EȘÂC(I)E (adj.)

C

murdărit, mânjit

COFIEI, COFIEIE (s.n.)

C

vas din lemn, în care se cară şi se păstrează apa

COFÂȘCIT (adj.)

C

scofâlcit, neîngrijit, murdar (cu fecale)

COFÂȘCEALĂ (s.f.)

C

diaree

COFÂRŢĂ, COFÂRŢĂ (s.f.)

C

pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit şi răsucit la ceafă; coc, conci

COFÂRTĂ, COFÂRCE (s.f.)

C

conci, frizură, podoabă

COFÂRCĂ, COFÂRCI (s.f.)

C

șmecherie, trucaj

COFÂRCA, COFÂRCHEDZ (vb., I)

C

a umbla, a vâşca

COFĂI, COFĂI/COFĂIE (vb., IV, intranz. reflex., unipers.)

C

a se codi; (despre viermi) a mișuna

COFARTĂ, COFARTE (s.f.)

C

automobil

COF, COFURI (s.n.)

C

partea din spate a căruței; fundul găinii

CODZĂȘE (s.f. pl.)

C

pojar

CODUBĂ, CODUBE (s.f.)

C

căscioară; loc sub soba de gătit, nișă; dubă de dus la arest; dubă pentru dezinsecția de păduchi

CODRU, CODRI (s.m. sg.)

C

bucată de pâine/mălai; pădure seculară de la munte

CODROF, CODROFURI (s.n.)

C

dulap cu sertare, folosit la păstarea hainelor

CODRENIȚĂ, CODRENIȚE (s.f.)

C

soția codreanului

CODREAN, CODRENI (s.m.)

C

pădurar, locuitor la codru/la munte

CODOBILAUS, CODOBILAUSURI (s.n.)

C

loc îngust, trecere strâmtă cu multe cotituri

CODOBEIE (s.n. pl.)

C

picioare lungi și descoperite

CODĂRIT (adj.)

C

curățirea de scăieț a cozii și a lânei din jurul ugerului la oaie

CODĂRIȘCE, CODĂRIȘCI (s.f.)

C

coada biciului

CODĂI, CODĂIESC (vb., IV)

C

a se da îndărăt de la ceva

„mai bine fruntaș în sat decât codaș la oraș”

C

e preferabil să faci parte din grupul care te reprezintă

CODAȘ, CODAȘ (s.m.)

C

printre ultimii

CODARIȘICĂ, CODARIŞCI (s.f.)

C

băţul la capătul căruia se leagă cureaua cu care se lovesc sau se îndeamnă să meargă animalele; bici

CODAIALĂ, CODAIELI (s.f.)

C

ezitare, şovăială

CODAI, CODAIESC (vb., IV)

C

a sta la îndoială, a şovăi, a ezita să facă ceva

COCTĂ (s.f.)

C

băutură răcoritoare (un fel de cola)

COCOVAIE, COCOVĂI (s.f.)

C

lut bătut şi modelat, cu gaură la mijloc, în formă de plăcintă

COCOȚAT, COCOȚATĂ, COCOȚAȚ, COCOȚACE (adj.)

C

urcat undeva

COCOȘÎ, COCOȘĂȘCIE (vb., IV, unipers.)

C

a cocoși, a călca cocoșul găina

COCOŞÎ, COCOŞĂSC (vb., IV, pers. a III-a)

C

a se împerechea

COCOȘI (s.m. pl.)

C

floricele de porumb, popcorn

COCOȘCEAN, COCOȘCEANURI (s.n.)

C

cocoașa din spatele unui om; gheb

COCOȘCĂ, COCOȘCHIE (s.f.)

C

ghemotoc de ață de diferite culori

„cântă cocoşâu”

C

(despre unele găini) cântă precum cocoşul

COCOȘÂT, COCOȘÂCE (s.n.)

C

împerecherea găinilor cu cocoșul

COCOȘĂL/COCOȘEL, COCOȘĂI/COCOȘEI (s.m.)

C

monedă mică de aur

COCOŞĂL, COCOŞĂI (s.m.)

C

cocoşel

COCOȘA, COCOȘĂDZ (vb., I)

C

a se gârbovi, a se încovoia de spate spre înainte

„nu ce da așa cocoș”

C

nu te mai da mare

„cucurudz dă cocoș”

C

floricele de porumb, popcorn

„cocoșu roșu”

C

penis rigid, apt pentru acuplare

„cocoș dă pădure/cocoș sălbacic”

C

fazan

„a pringie (pe cineva) cu cocoșu roșu”

C

a surprinde un cuplu nelegitim întreținând relații sexuale

COCOȘ, COCOȘ (s.m.)

C

masculul găinii; trăgaciul puștii (al armei de foc); floricele de porumb; încrezut

„cocostârc într-un pișior, ghiși șiuparcă, șe-i?”

C

ghicitoare/zicală în care sa dă și răspunsul

COCOSTÂRC, COCOSTÂRȘI (s.m.)

C

barză