Categorie: A

ARSÂIE, ARSÂI (s.f.)

A

piele de oaie slabă, pielea unei ființe slabe

„m-am ars”

A

m-a păcălit cineva

ARPĂCAŞ (s.n. sg.)

A

boabele de ovăz şi de grâu decojite folosite ca aliment în prepararea supelor, ciorbelor, sarmalelor, înlocuitor de orez

ARONI (s.m.)

A

nume proverbial de persoană constipată

ARNOG, ARNOAJE (s.n.)

A

agrafă mare de păr folosită pentru a fixa cozile în conci

ARNIȘI (s.m. pl.)

A

aţă de bumbac mercerizat de diferite culori cu care se decorau cămăşile (spăşelele, iile)

ARNIC, ARNICI (s.n.)

A

fir de mătase, bumbac colorat pentru înflorituri, paiete

ARNEU, ARNEE (s.n.)

A

coviltir; acoperiș la căruță

ARMURARIU, ARMURARII (s.n.)

A

boală de piele la cai și la unele vite cornute, manifestată prin inflamarea pielii de la chișiță.

ARMIZ (s.f.)

A

v. arămiz, mătase, borangic

ARMIŢÂIE, ARMIȚÂI (s.f.)

A

(arminţie) taxă plătită de vânzători administrației pieței

ARMIŢAŞ, ARMIŢAŞ (s.m.)

A

vameş, încasator de armiţâie; salariat care încasează o taxă de la vânzătorii de mărfuri din piață

ARMIGEU

A

Arminden(i): sărbătoare precreștină a primăverii care se ţine la 1 mai; simbol vegetal, creangă sau copăcel înfrunzit pus la poarta gospodăriei ca semn al consacrării depline a primăverii; după această dată se începea însămânţarea porumbului

ARMAN (s.n.)

A

șifonier, dulap de haine

ARMADIE (s.f.)

A

armată

ARM, ARMURI (s.n.)

A

partea de sus a piciorului la om, coapsă; coapsă la animale

ARLOCIE? (s.f.)

A

gospodărie; bunuri gospodăreşti

ARJOR (s.m.)

A

dihor

„arjintu al viu”

A

persoană activă, vioaie, care nu poate sta locului

ARITĂC (s.m.)

A

lamă subțire sub formă de daltă, având în capăt o coadă de lemn și folosită la tăierea pălămidei din grâu

ARIȘIAT (s.n.)

A

rană la picioarele cailor cauzată de umezeala din grajd

ARIȘI (s.m.)

A

ariceală: iritarea picioarelor cailor atunci când umblă prin miriștea mai înaltă

ARINDĂ (s.f.)

A

arendă

ARIET, ARIETURI (s.m.)

A

spațiul din jurul cuiva, din preajma a ceva

ARIET (adv.)

A

preajmă, împrejurare

ARIE, ARII (s.f.)

A

locul unde se treiera grâul cu caii/boii ori cu batoza; avlie, curtea casei; terenul din spatele casei și grădina unde se păstrează nutrețul

„a argie foc”

A

a avea temperatură mare

ARGHEALĂ (s.f.)

A

herghelie de cai

ARGEA (s.f.)

A

piesă de război

ARGE, ARD (vb., III)

A

a arde; a fi fierbinte; (fig.) a pedepsi

ARET, ARETURI (s.n.)

A

locul sau ţinutul dimprejur; împrejurime, preajmă, vecinătate; spaţiul care înconjoară pe cineva sau ceva; loc sau regiune din apropierea sau vecinătatea cuiva

ARECE, AREȚ (s.m.)

A

berbec de prăsilă; denumire dată momentului în care se separă oile ce au păşunat împreună, în aceeaşi turmă şi care are loc la venirea toamnei

AREA (interj.)

A

cuvȃnt cu care se alungă caprele

ARCĂ (s.f.)

A

barca biblică a lui Noe

ARBAIT (s.m.)

A

muncă cu program fix