A – Pagina 5 – Dicționar

ARÂNGUȚ (s.n.)

A

clopoțel

ARÂNGĂZĂU, ARÂNGĂZĂI (s.m.)

A

crâsnic, palamar

ARÂNGĂ, ARÂNJI (s.f.) – (var. ARÂNC, ARÂNS)

A

pește sărat

ARÂNG, ARÂNJE (s.n.)

A

clopot de la biserică

ARÂNC/ARÂNG, ARÂNCI/ARÂNJI (s.m.)

A

pește mic, hering

ARÂMBĂȘIE, ARÂMBĂŞI (s.f.)

A

haiducie, lotrie

ARÂMBAȘĂ, ARÂMBAȘ (s.m.)

A

căpitan de hoți sau haiduci

ARĂZ (s.n.)

A

lână din comerṭ din care se fac catrinţele sau modelele şi ciucurii la chilimuri

ARĂTURĂ (s.f.)

A

lucrare de arat

ARĂTOS, ARĂTOASĂ, ARĂTOȘ, ARĂTOASĂ (adj.)

A

arătos

ARĂTĂTURĂ, ARĂTĂTURI (s.f.)

A

arătare în sensul urât al cuvântului

ARĂTĂTORI (s.m.)

A

degetul arătător

ARĂTAT, ARĂTATĂ, ARĂTAȚ, ARĂTACE (adj.)

A

puse în lumină

ARĂTARE, ARĂTĂRI (s.f.)

A

fantomă

ARĂTA, ARĂT (vb., I)

A

a arăta, a indica; a se ivi

ARĂNI, (mă) ARĂNESC (vb., IV)

A

a se hrăni

ARĂMIZ, ARĂMIZURI (s.n.)

A

pânză de mătase

ARĂMIZ (s.n. sg.)

A

ață de mătase lucitoare, de diferite culori folosită pentru cusături ornamentale; mătase

ARĂMAS, ARĂMASURI (s.n.)

A

rămaș

ARĂGROZĂ, ARĂGROZĂ (s.f. pl.)

A

coacăze mari

ARĂDUI, ARĂDUI (vb., IV, tranz.)

A

a începe

ARĂBIZĂ (s.f. pl.)

A

coacăze

ARĂBIZ (s.m.)

A

agriș

ARAZ (s.m.)

A

cașmir

ARAT (adj.)

A

(teren) lucrat; zgâriat (pe față)

ARAREORI (adv.)

A

rareori

ARAPĂ, ARAPE/ARĂPI (s.f.)

A

aripă

ARAP, ARAPI (s.m.)

A

arab; om negru la față

ARANJIEL, ARANJIELI (s.m.)

A

arhanghel

ARANJEL, ARANJELI (s.m.)

A

arhanghel

ARANGHEL, ARANGHELI (s.m.)

A

Arheanghel

ARAMBAȘĂ, ARAMBAȘE (s.n.)

A

căpetenie de grup

„a-ți da arama pră obraz”

A

a arăta cine ești cu adevărat

ARAMĂ, ARĂMURI/ARAME (s.n.)

A

aramă, cupru

„arac dă minie”

A

săracul de mine, vai de mine

ARAC, ARAȘI (s.m.)

A

cu sens de bornă la hotar

ARA, AR (vb., I)

A

a ara, a merge la arat

AR ŞIE VREI?

A

dar ce vrei?

AR (s.m.)

A

100 de metri pătrați

APUȚI, APUȚ (vb.)

A

a exista

APUTURE (adj.)

A

vine în permanență nepoftit, neinvitat

APUOS, APUOASĂ, APUOŞ, APUOASĂ (adj.)

A

apos

APUI (adv.)

A

apăi, la urma urmelor

APUCĂTURI (s.f. pl.)

A

năravuri

APUCAT, APUCATĂ, APUCAȚ, APUCACE (adj.)

A

luat, înnebunit

„s-o apucat dă răle”

A

a început să facă rele

„o apucat pă alt drum”

A

a luat-o pe alt drum

„apucat de zăluzală/streche”

A

atins de o meteahnă

„a apuca pră mâna cuiva”

A

a ajunge sub influența/la dispoziția cuiva

APUCA, APUC (vb., I)

A

a (se) apuca, a începe lucrul; a prinde; a se decide

APUANCA (adv.)

A

invers, contrar

APUANC (adv.)

A

poancă

APU (adv.)

A

păi

APTRET (adv.)

A

gata

APTAG (interj. din germ. Haptag)

A

strigăt prin care cineva este îndemnat să se ridice în picioare; Drepţi!

APTAC (interj.)

A

drepți!

APT, APTĂ, APŢ, APCE (adj.)

A

capabil, pregătit, apt

APŞUARĂ, APŞUОRI (s.f.)

A

apşuară

APȘÎ, APȘĂSC (vb., IV)

A

a lovi puternic

APSAT, APSATURI (s.n.)

A

fructieră

APROPIA, APROPI (vb., I)

A

a (se) apropia, a veni mai aproape

APROASTA (adv.)

A

nebunește, prostește

„aproapie gata”

A

cât pe-aci, aproape să…

APROAPIE (adv.)

A

aproape

APRINZUPĂ, APRINZUPE (s.f.)

A

zeamă cu rântaș și bucăți de pâine tăiate mărunt

APRINS, APRINSĂ, APRINŞ, APRINSĂ (adj.)

A

aprins

APRINGIE, APRIND (vb., III)

A

a se entuziasma

APRINGERE, APRINGERI (s.f.)

A

inflamaţie

„apringere dă plomâni”

A

congestie pulmonară

„apringere dă criieri”

A

meningită

APRINGERE, APRINGERI (s.f.)

A

aprindere

APRINGE, APRIND (vb., III, tranz., reflex.)

A

a aprinde

APRING(I)E, APRIND (vb., III)

A

a aprinde

APRICOZĂN, APRICOZĂNE (s.m.)

A

cais, caisă

APRIAT (adv.)

A

clar, răspicat, net, pe înțeles

APREZUPĂ, APREZUPE (s.f.)

A

ciorbă slabă făcută numai din verdețuri

APRET (adv.)

A

gata

APOTECĂ, APOTEȘI (s.f.)

A

farmacie

APOTECĂ, APOTECHE (s.f.)

A

farmacie

APOSTOLU (s.m.)

A

fragment citit din cartea “Faptele apostolilor”

APOSTOLCHE (s.f.)

A

încălțăminte ușoară de vară din curele

„i să apleacă”

A

îi e poftă să mănânce ceva

APLIECA, APLEC (vb., I)

A

a (se) încovoia, a (se) îndoi

APLICAT, APLICATĂ, APLICAȚI, APLICATE (adj.)

A

angajat (pe perioadă nedeterminată) în câmpul muncii

APLICA, APLIC (vb., I)

A

a numi pe cineva în funcție

APLECĂTUARIE, APLECĂTUORI (s.f.)

A

aplecătoare

APLECĂTOARE, APLECĂTORI (s.f.)

A

acoperământ, adăpost împotriva ploii

APLECĂTOARE (s.f.)

A

șopron în pantă, acoperit

APLECAT, APLECATĂ, APLECAȚ, APLECACE (adj.)

A

încovoiat, lăsat pe o parte

APLECA, APLEC (vb., I, reflex.)

A

a i se face greață

APIPIAT, APIPIATĂ, APIPIAȚ, APIPIACE (adj.)

A

pipăit

APIPIA, APIPI (vb., I)

A

a pipăi ceva/pe cineva cu o anumită intenție; a pipăi de către un nevăzător

APIPĂI, APIPĂI (vb., IV, tranz.)

A

a verifica în amănunt

API’ (adv.)

A

apoi

API (adv.)

A

cam așa

APĂTOS, APĂTOASĂ, APĂTOŞ, APĂTOASĂ (adj.)

A

cu multă apă

APĂTICĂ, APĂTIȘ (s.f.)

A

farmacie

„apăsat dă un păcat”

A

mustrat de conștiință pentru un păcat săvârșit

APĂSAT, APĂSATĂ, APĂSAȚ, APĂSACE (adj.)

A

apăsat, cu glas tare și convingător; mustrat de conștiință

„a apăsa cu vorba”

A

a dojeni, a ironiza