ocol, judecătorie de ocol (germ. Bezirk)
Categorie: B
BIEȘÂCĂ, BIEȘÂȘI (s.f.)
bășică; minge de fotbal (în perioada incipientă a fotbalului); vezică urinară
BIELIENȘI, BIELIENȘURI (s.n.)
instrument (din lemn sau metal) de agățat animalul sacrificat pentru a fi jupuit
BIDINUIT, BIDINUITĂ, BIDINUIŢ, BIDINUICE (adj.)
dezmierdat, alintat în mod exagerat, răsfăţat, răzgâiat
BIDINUI, BIDINUI (vb., IV)
a înconjura pe cineva cu dragoste, cu tandreţe exagerată; a răsfăţa, a alinta, a răzgâia, a bibili
BIDIGĂNII (s.f. pl.)
mai multe feluri de vietăți care trăiesc în pământ (șoareci, cârtițe, șerpi, râme, etc)
BICUŞI, BICUȘĂSC (vb., IV, tranz. reflex.)
a se hârjoni, a se zbengui, a se agita (cu conotaţii sexuale), a se îmboldi (cu intenţii erotice)
BICILIE, BICILII (s.f.)
fâşie îngustă de ţesătură sau împletitură folosită ca piesă la confecţionarea unor obiecte de îmbrăcăminte; panglică
BICHERI, BICHERI (adj.)
care ştie să iasă din încurcătură; abil, isteţ; care umblă hai-hui, vandrocaş
BICĂ, BIȘI (s.m.)
taur; (s.f.) locomotivă (mașină cu aburi ce punea în funcțiune batoza la treierat în trecut)
BICĂ DĂ BALTĂ (s.f.)
pasăre de baltă care are ciocul lung cu găuri mai mari. Atunci când intră în apă produce pentru a prinde pești și broaște, prin găurile ciocului elimină aerul din plămâni și astfel produce un sunet asemănător cu mugetul taurului
BETOC, BETOACĂ, BETOŞ, BETOAŞE (adj.)
persoană care a consumat băuturi alcoolice; ameţit de băutură, băut, cherchelit