B – Pagina 7 – Dicționar

BÂRNĂU, BÂRNĂI (s.m.)

B

nas mare

BÂRNĂRET, BÂRNĂRETURI (s.n.)

B

mulțime/grămadă de bârne

BÂRNĂREAŢĂ, BÂRNĂREȚĂ (s.f.)

B

colibă din bârne

BÂRNĂREAȚĂ, BÂRNĂREŢĂ (s.f.)

B

colibă din bârne

BÂRNĂ (s.f.)

B

bucată de lemn folosita la construcţia casei

BÂRNAȘI, BÂRNAȘI (adj.)

B

potent

BÂRNAȘI, BÂRNAȘE (adj.)

B

negru, brun, de culoare închisă

BÂRNAȘ, BÂRNAȘĂ/BÂRNAȘURI (s.n.)

B

partea de jos, exterioară, a unei clădiri; soclu

BÂRNAR, BÂRNARI (s.m.)

B

persoană care face bârne

BÂRNACI, BÂRNAȘI (adj.)

B

brunet, negricios

BÂRMACIU (adj.)

B

prostit, molatec

BÂRLOAGELE

B

cuvât de rimă la doagele

BÂRGOVENE, BÂRGOVENII (s.f.)

B

dosul genunchiului

BÂRGOIOS, BÂRGOIOASĂ, BÂRGĂGIOŞ, BÂRGĂGIOASĂ (adj.)

B

avar, zgârcit, lacom

BÂRDZĂU, BÂRDZĂIE (s.n.)

B

foc mare la tăiatul porcului (de Crăciun)

BÂRDĂON, BÂRDĂONI (s.m.)

B

bondar

BÂRDAVIAȚĂ, BÂRDAVEŢ (s.f.)

B

neg

BÂRDAUN, BÂRDAUNI (s.m.)

B

bondar

BÂRDAC, BÂRDAŞE (s.n.)

B

oală mare de lut în care se păstrează apa

BÂRCONA, BÂRCON (vb., I)

B

a mulge

BÂRCOAVĂ, BÂRCOVE (s.n.)

B

mustăţi

BÂRCĂLI (expr. vb.)

B

a face un lucru anapoda, a da greș

BÂRCĂIALĂ, BÂRCĂIELI (s.f.)

B

acțiunea de a stoarce și ultimul strop de lapte

BÂRCĂI, BÂRCĂI (vb., IV, intranz.)

B

a stoarce ultimul strop la muls

BÂRCAIALĂ, BÂRCAIELI (s.f.)

B

bârcâială

BÂRC, BÂRCURI (s.n.)

B

grup mic de oi (10-20)

BÂR-BÂR (adj.)

B

zăpăcit, sonat

BÂRBĂZĂU, BÂRZĂZĂLE (s.n.)

B

foc mare

BÂRBĂDONIU, BÂRBĂDOANIE (s.n.)

B

trombon

BÂRABAR, BÂRĂBARE (s.n.)

B

egal

BÂNȚOȘĂ, BÂNȚOȘE (s.f.)

B

femeie de moravuri ușoare

BÂNOȘ, BÂNOASĂ, BĂNOŞ, BÂNOASĂ (adj.)

B

îndărătnic, capricios

BÂNDĂUNE, BÂNDĂUNI (s.m.)

B

muscă mai mare care atacă vara animalele

BÂNDĂRET, BÂNDĂREȚI (s.m.)

B

copii

BÂNDĂONI, BÂNDĂONI (s.m.)

B

bondar

BÂLJI, MĂ BÂLJESC (vb., IV)

B

a nu se da, a nu se urni la lucru

BÂLDZĂU, BÂLDZĂIE (s.n.)

B

o lumină puternică în încăpere

BÂLCĂI (și BÂRCONI), BÂLCĂIESC (vb., IV, tranz.)

B

a stoarce, în timpul mulsului, și ultimul strop de lapte

BÂLBÂI, BÂLBĂIE (vb., IV)

B

a clocoti, a fierbe

BÂLBĂTAIE, BÂLBĂTĂI (s.f.)

B

flacără, vâlvătaie, bolbotună

BÂLBĂRĂ, BĂLBIERE (s.f.)

B

văpaie, flacără mare, pară de foc

BÂJGHIAORĂ, BÂJGHIAORE (s.f.)

B

jgheabul dintre fese

BÂGNI, BÂGNESC (vb., IV, intranz.)

B

a sări dintr-o dată, a țâșni

BÂGLĂ, BÂGLE (s.f.)

B

sânge închegat

BÂDBE (s.f. pl.)

B

găluște cu urdă/brânză/caș

BÂDAC, BÂDAȘE (s.n.)

B

târnăcop prevăzut numai cu partea lată, folosit mai ales la scosul copacilor din pământ cu tot cu rădăcină

BÂCONIA, BÂCON (vb,. I)

B

a lucra cu răbdare şi minuţiozitate, a migăli; a depune multe eforturi ca să realizeze ceva, a se strădui, a se căzni, a se sili

BÂCIT, BÂCITĂ, BÂCIȚ, BÂCICE (adj.)

B

bătătorit

BÂCICOAIELEA (D-A) (adv.)

B

mers împiedicat

BÂCI, BÂCIESC (vb., IV, tranz.)

B

a (se) bâti; a (se) bătători un teren moale

BÂCEGOS, BÂCEGOASĂ (adj)

B

greu la fiert

BÂCÂI, BÂCÂI (vb., IV)

B

a lucra încet, a migăli

BÂCĂITURĂ, BÂCĂITURI (s.f.)

B

pulsație, zbatere a sângelui

BÂCĂI, BÂCÂIE (vb., IV)

B

a pulsa, a coace un furuncul

BÂC, BÂCĂ, BÂCE (s.n.)

B

chibrit

BÂBĂI, BÂBĂI (vb., IV)

B

a răspândi vorbe

BĂZNĂRIE, BĂZNĂRII (s.f.)

B

întuneric

BĂZNĂ, BĂZNIE (s.f.)

B

întuneric, noapte; „s-o făcut băznă” – a venit noaptea

BĂZNAŞ, BĂZNAȘĂ, BĂZNAȘ, BĂZNAȘĂ (adj.)

B

comic, glumeț, șăgalnic

BĂZMAȘ, BĂZMAȘI (s.m.)

B

glumeț, șăgalnic

BĂZGOIA, BĂZGOIEDZ (vb., I)

B

a alinta

BĂZĂCONII (s.n.)

B

lucruri fără importanță, aiureli

BĂUȚĂ, BĂUȚĂ (s.f.)

B

cuarț; bioxid de siliciu în stare naturală; piatră din pârâu foarte dură şi şlefuită

BĂUTORI, BĂUTOARE, BĂUTORI, BĂUTOARE (s. și adj.)

B

băutor, alcoolic

„băutu răchiei“

B

pețitul oficial al fetei, în urma înțelegerii dintre părinții viitorilor miri

BĂUT, BĂUTĂ, BĂUȚ, BĂUCIE (adj. și adv.)

B

beat

BĂUMAISTOR, BĂUMAISTORI (s.m.)

B

zidar, constructor

BĂUI, BĂUI (s.m.)

B

prostovan

BĂŢOS, BĂŢOASĂ, BĂŢOŞ, BĂŢOASĂ (adj.)

B

plin de sine, îngânfat, fudul

BĂȚOS, BĂȚOȘ (adj.)

B

îngânfat

BĂȚĂI, BĂȚĂI (vb., IV)

B

a se juca, a se hârjoni

BĂTUT, BĂTUTĂ, BĂTUȚ, BĂTUCE (adj.)

B

lovit, scuturat

„șî bătut, șî cu banii luaț”

B

după ce a fost furat a fost și bătut

„parcă mi-s bătut ca măru”

B

afectat de dureri generale

„ieșci bătut la cap ca țapu la ouă (coaie)”

B

expresie

„bătutu-n pumni/palmie”

B

masturbație, onanie

„așa mă doare carnea pră mine, de parcă mi-s tot bătut”

B

afectare musculară în tot corpul

BĂTUT (adv. și adj.)

B

(despre lucrul de mână) țesut strâns; lovit

BĂTUȘIT, BĂTUȘITĂ, BĂTUȘIȚ, BĂTUȘICE (adj.)

B

îndesat

BĂTRÂNEȚĂ, BĂTRÂNEȚ (s.f.)

B

bătrânețe

BĂTRÂNEŞCE (adv.)

B

ca bătrânii

„lităre bătrâne“

B

litere chirilice

„al bătrân“

B

tatăl (eventual, bunicul) meu

BĂTRÂN, BĂTRÂNI (s.m. și adj.)

B

vechi, de demult

BĂTONI, BĂTONIE (adj.)

B

beat criță

BĂTOC, BĂTOȘI (s.m.)

B

amețit de băutură

BĂTÂRCĂ, BĂTÂRȘI (s.f.)

B

sac mai mare (cca. 80 kg)

BĂTĂUȘ, BĂTĂUȘĂ, BĂTĂUȘ, BĂTĂUȘE (s.m. și f.)

B

persoană certăreață, pregătită mereu de bătaie

BĂTĂTURĂ, BĂTĂTURI (s.f.)

B

calozitate (în palmă, pe tălpi, pe călcâie); clavus (bătătură mai mare)

BĂTĂTORIT, BĂTĂTORITĂ, BĂTĂTORIȚ, BĂTĂTORICE (adj.)

B

bătătorit

BĂTĂTORI, BĂTĂTORESC (vb., IV)

B

a bătători

BĂTĂTORI, BĂTĂTOARE (s.n.)

B

bătător; tel, mai

BĂTĂTARNIȚ, BĂTĂTARNIȚĂ, BĂTĂTARNIŢI, BĂTĂTARNIȚE (adj.)

B

(despre oameni) care adună cu migală de toate pe lângă casă.

BĂTĂTARNIC, BĂTĂTARNICĂ, BĂTĂTARNIȘI, BĂTĂTARNIȘ(I)E (adj.)

B

stăruitor, perseverent, insistent; care adună cu migală de toate; neclintit, ferm, tenace

BĂTĂRIŞ (adv.)

B

măcar

BĂTĂCULI, BĂTĂCULESC (vb., IV)

B

a se bate cu cineva, a se lupta greu, a se zbate

BĂTĂCULI, BĂTĂCULESC (vb., I, intranz. reflex.)

B

a se zbate, a se lupta din greu

BĂTĂCUI, BĂTĂCUIURI/BĂTĂCUIE (s.n.)

B

săculeţ, sac mic pentru făină, traistă

„s-o gătat bătaia”

B

s-a terminat războiul

„bătaie dă jioc” (loc. subst.)

B

injurie, insultă, batjocură