BEC (adv.)

B

curat

BEATĂ, BECE (s.f.)

B

ţesătură în benzi paralele la brâie și brăciri

BEARCĂ (adj.)

B

fără coadă

„a be răchiia“

B

a peți fata și ajungerea la înțelegere

„a be alvălucu”

B

a bea aldămașu, în urma încheierii cu succes a unei tranzacții

BÂZONA, BÂZON (vb., I)

B

(despre insectele care zboară) a produce zgomotul caracteristic zborului; a bâzâi, a zumzăi

COCAIE, COCAI (s.f.)

C

scrânciob; construcție de lemn formată dintr-o roată de căruță fixată pe un stâlp peste care se așează o loitră (partea laterală a unei căruțe) de care se leagă la capete două scăunele, învârtindu-se în cerc, servind ca mijloc de distracție

COC (s.n.)

C

chică adunată

COBILĂ, COBILI (s.f.)

C

piesa care se pune pe plug pentru a-i sprijini partea dindărăt, când e nevoie ca plugul să fie transportat pe rotiţele sale

COBIE, COBII (s.f.)

C

partea posterioară a coloanei vertebrale la păsări de unde cresc penele cozii; târtiţă

COBE, COBE (s.f.)

C

bufniță; (fig.) om care prezice ceva rău

COBÂRLAU, COBÂRLAIE (s.n.)

C

nişă, scobitură în zid, cotlon (unde se ţin diverse obiecte); spaţiu pentru depozitat furaje, grajd

COBĂȚ, COBIEȚ (s.m.)

C

erete, uliul găinilor; pasăre răpitoare, uliu; (fig.) om cam al dracului

COBĂR, COBĂRE (s.n.)

C

acoperiș peste loitrele căruței cu care se transportă animale

COASTĂȘ (s.m.)

C

biban, pește răpitor de apă dulce

COANDRĂ (s.f. sg.)

C

vioara a doua într-o mică formație de muzicanți care acompaniază vioara întâi

„coama casei”

C

partea de sus a acoperișului unei construcții, unde se întâlnesc versanții

COAMĂ, COAMIE (s.f.)

C

păr lung care crește pe grumazul unor animele (cal, leu etc.)

COAJĂ (s.f.)

C

scoarță, înveliș exterior

COAIELE POPII (s.n.)

C

plantă cu flori galbene, dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul ca o capsulă în formă de pară; mărul lupului

COADĂ, CODZ (s.f.)

C

mâner, toartă, dârjală (coadă de topor, de ciocan, de sapă etc.); coadă (de animal, de unelte); șir

CNAP (adv.)

C

exact, potrivit

CNAIB, CNAIBE (s.f.)

C

cuțit cizmăresc de tăiat pielea

CLUP, CLUPURI (s.n.)

A

banca de lemn, lungă cu spetează

CLUMAU, CLUMAIE (s.f.)

C

(var. CONLĂU) preparat din tărâțe pentru dospitul aluatului, din care se face pâinea

CLUCI (s.n.)

C

șold

CLUC, CLUȘI (s.n.)

C

ceea ce rămâne după stoarcerea strugurilor; tescovină, boştină

CLOȚARI, CLOȚARI (s.m.)

C

cel care pune păsările pe ouă; bărbat cu apucături feminine

CLOȘU (s.n.)

C

rahatul tare la fundul unui copil

CLOȘI, CLOȘIESC (vb., IV)

C

a sta cloța/rața/gâsca pe ouă, în cuib, pentru a scoate pui; (fig.) a lenevi, a sta prea mult tolănit în pat; a sta îngândurat, a pune ceva la cale în mod secret

CLOȘ (adj. invar.)

C

(despre rochii) cu partea de jos evazată, mai lungă în părțile laterale

CLOPTOR (s.n.)

C

(var. CLOFTOR) unitate de măsură de 1,92 m

CLONȚUȘ, CLONȚUȘĂ (s.n.)

C

cârlig (fixat pe tocul ușii) al cărui vârf se introduce în veriga fixată pe ramă, pentru ca ușa să nu poată fi deschisă de afară