a clătina
CLAUSULĂ, CLAUSULE (s.f.)/CLAUSUS, CLAUSUSURI (s. n)
articol de lege, clauză, dispoziție specială prevăzută într-un act oficial
CLATARI, CLATARIESC (vb., IV)
a curăţa rufe, vase etc. spălându-le uşor cu apă; a limpezi într-o ultimă apă curată; a clăti, a limpedzî. a se spăla uşor pe mâini, în gură etc.
CLASĂ, CLASĂ (s.f.)
clasă de elevi; grupare/categorie de elemente cu aceeași proprietate (ex. grâu de clasa I)
CIVIE, CIVII (s.f.)
bucată de fier care se împlântă vertical în capul osiei carului sau cociei, după ce s-a pus leuca, pentru a nu cădea roata de pe osie
CIUSCHIE, CIUSCHII (s.f.)
bucată de lemn mai lungă și nu prea groasă, folosită pentru a susține, a ridica sau a rostogoli un obiect; pârghie, rangă
CIUMPEU, CIUMPEI (s.m.)
rădăcina și partea de jos a tulpinii de porumb, rămasă după recoltarea și tăierea cu secera a tulpinii
CIUCURE, CIUCURI (s.m.)
împletituri din fire de lână sau din fâșii de piele tăiate scurt, folosită ca ornament la un obiect de îmbrăcăminte, la covoare, la gâtul mieilor etc.
CIŞTĂLUI, CIŞTĂLUI(ESC) – (vb., IV, tranz. reflex.)
a aranja, a găti (casa, camera, hainele), a se aranja pe sine