ambreaj
CEȘNIȚĂ, CEȘNIȚĂ (s.f.)
colacul ce se pune pe masă în prima zi de Crăciun, se zice „tatăl nostru” și apoi se împarte între toți
CEŞÎ, CEŞĂSC (vb., IV)
a tăia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi; a netezi a rotunji, a nivela muchia sau vârful unui obiect ascuţit; a teşi
CEŞÂTURĂ, CEŞÂTURI (s.f.)
tăietură piezişă făcută într-un copac; suprafaţa teşită a unui obiect neted; suprafaţă conică obţinută prin operaţia de teşire
CENCERĂ, CENCERI (s.f.) – (var. CENGERĂ, CENGERI)
tigaie pentru clătite; tavă mare pentru copt, tipsie
CECUŞ, CECUŞĂ (s.n.)
pungă de hârtie, săculeţ de hârtie, toc pentru diferite obiecte; teacă în care se retrage cicul berbecului; cornet; pungă
CECĂRUI, CECĂRUIESC (vb., IV, tranz.)
a fixa bine un șurub; a sili, a costrânge pe cineva, a-l pune în situația de a nu mai putea reacționa
CECĂRĂU, CECĂRAIE (s.f.)
un par ce se vâră pe după lanț pentru a ține strâns carul de lemne sau de fân
CEAUA (s.f., sg.)
un joc la nunți și la priveghiul morților: se joacă culcat pe spate și sprijinit pe mâni și căntând după un instrument ce imită lătratul câinelui