Dicționar – Pagina 32 – dictionar.vorbireabanatana.ro

BÂZGOIAT, BÂZGOIATĂ , BÂZGOIAȚ, BÂZGOIACE (adj.)

B

holbat, privit cu uimire

BÂZGOIA, BÂZGUOI (vb., I, tranz., reflex.)

B

a se holba

BÂZGOI, BÂZGOI (vb., IV, intranz. reflex.)

B

v. bâzgonea, a se hlizi, a face ochii mari

BÂZDÂCÂI, BÂZDÂCÂI(vb., IV)

B

a bâjbâi

BÂZDÂCĂI, BÂZDÂCĂIESC (vb., IV, tranz.)

B

a căuta pe bâjbâite, a orbecăi

BÂZDÂC, BÂZDÂCURI (s.n.)

B

nimicuri, fleacuri, lucruri neimportante

BÂZDĂNIC, BÂZDĂNIȘE (s.n.)

B

cazan

BÂZDĂNIC, BÂZDĂNICE (s.n.)

B

cazan de fiert țuică, alambic

BÂZÂITURĂ, BÂZÂITURI (s.f.)

B

bârfă

BÂZÂIELNIC, BÂZÂIELNICĂ, BÂZÂIELNIŞ, BÂZÂIELNIȘE (adj.)

B

cicălitor

BÂZÂI, BÂZÂI(E) (vb., IV)

B

a face zgomot (de către insecte), sunetul caracteristic al bâzelor în zbor; plânsetul copilului pentru a obține ceva anume

BÂZĂONI, BÂZĂONI (s.m.)

B

v. bândăoni

BÂZĂIT, BÂZÂITĂ, BAZÂIŢ, BÂZÂICE (adj.)

B

deranjat

BÂZĂI, BÂZÂIESC (vb., IV, intranz.)

B

a deranja, a insista

BÂZĂCOANIE, BÂZĂCONII (s.f.)

B

nebunii, bazaconii

„bâză dă carne“

B

muscă mai mare, cu aripi verzui, purtătoare de mușițe; boarnă

„bâză căieșci”

B

muște de cai

BÂZĂ, BÂZĂ (s.f.)

B

insectă, albină, muscă

BÂZA (s.f.)

B

joc de copii

BÂZA (interj.)

B

sst!, liniște!

BÂZ! (interj.)

B

bâz

BÂXÂT, BÂXÂTĂ, BÂXÂŢ, BÂXÂCE (adj.)

B

comic, glumeţ

BÂV („O PUS BÂVA”) (s.f. sg.)

B

îmbufnat

BÂUĂ, BÂUE (s.f.)

B

negare, împotrivire

BÂUAŞ, BÂUAȘĂ, BÂUAȘ, BÂUAȘĂ (adj.)

B

îndărătnic, capricios

BÂȚĂELNIC, BÂȚĂELNIȘI (s.m.)

B

neonest, depravat

BÂTUȚĂ, BÂTUȚĂ (s.f.)

B

băț mai scurt și subțire

BÂTCĂ (s.f.)

B

urdă, zer cu urdă nestrecurată

BÂT-BOATĂ (loc. subst.)

B

prost

„bât cu cârje”

B

baston de salcie cu capătul de la mână încovoiat

BÂT, BÂCE (s.n.)

B

băț, bâtă, ciomag; bărbatul cel mai în vârstă din familie, bunic

BÂȘCĂ, BÂŞCHE (și VÂȘCHE) (s.f.)

B

cuie lungi, piroaie

BÂRZÂNĂ, BÂRZÂNE (s.f.)

B

ţuica, răchia tare obţinută la începutul distilării

BÂRZĂLĂU, BÂRZĂLĂURI (s.n.)

B

foc mare

BÂRZAVĂ, BÂRZAVE (s.f.)

B

apă mare și curgătoare

BÂRZAUŞ, BÂRZĂUȘĂ, BÂRZĂUȘ, BÂRZĂUȘĂ (adj.)

B

(despre mişcări) care se produce fără întârziere; repede, iute, rapid; „să-i dăm bârzauş – să facem, să lucrăm”

BÂRZAN, BÂRZANE (s.n.)

B

potecă/drum prin zăpadă pentru mistreți

BÂRZAC, BÂRZAȘI (s.n.)

B

băiețandru, puști, țânc

BÂRŢĂ, BÂRŢE (s.f.)

B

v. bârsă

BÂRTOŞ, BÂRTOȘĂ, BÂRTOȘ, BÂRTOAȘĂ (adj.)

B

elegantă

BÂRȘIERI, BÂRŞIERE (s.n.)

B

făcăleț

BÂRŞAG, BÂRŞAJIE (s.n.)

B

briceag

BÂRSĂ, BÂRSE (s.f.)

B

element al plugului

BÂRONIA, BÂRONI (vb., I)

B

a flecări, a vorbi multe

BÂRONI, BÂRONESC (vb., IV, intranz.)

B

a flecări, a spune multe, a lucra fără spor, a se moșmoni

BÂRNĂUZ, BÂRNĂUZĂ, BÂRNĂUJ, BÂRNĂUZĂ LA CAP (adj.)

B

cu mințile deplasate

BÂRNĂU, BÂRNĂI (s.m.)

B

nas mare

BÂRNĂRET, BÂRNĂRETURI (s.n.)

B

mulțime/grămadă de bârne

BÂRNĂREAŢĂ, BÂRNĂREȚĂ (s.f.)

B

colibă din bârne

BÂRNĂREAȚĂ, BÂRNĂREŢĂ (s.f.)

B

colibă din bârne

BÂRNĂ (s.f.)

B

bucată de lemn folosita la construcţia casei

BÂRNAȘI, BÂRNAȘI (adj.)

B

potent

BÂRNAȘI, BÂRNAȘE (adj.)

B

negru, brun, de culoare închisă

BÂRNAȘ, BÂRNAȘĂ/BÂRNAȘURI (s.n.)

B

partea de jos, exterioară, a unei clădiri; soclu

BÂRNAR, BÂRNARI (s.m.)

B

persoană care face bârne

BÂRNACI, BÂRNAȘI (adj.)

B

brunet, negricios

BÂRMACIU (adj.)

B

prostit, molatec

BÂRLOAGELE

B

cuvât de rimă la doagele

BÂRGOVENE, BÂRGOVENII (s.f.)

B

dosul genunchiului

BÂRGOIOS, BÂRGOIOASĂ, BÂRGĂGIOŞ, BÂRGĂGIOASĂ (adj.)

B

avar, zgârcit, lacom

BÂRDZĂU, BÂRDZĂIE (s.n.)

B

foc mare la tăiatul porcului (de Crăciun)

BÂRDĂON, BÂRDĂONI (s.m.)

B

bondar

BÂRDAVIAȚĂ, BÂRDAVEŢ (s.f.)

B

neg

BÂRDAUN, BÂRDAUNI (s.m.)

B

bondar

BÂRDAC, BÂRDAŞE (s.n.)

B

oală mare de lut în care se păstrează apa

BÂRCONA, BÂRCON (vb., I)

B

a mulge

BÂRCOAVĂ, BÂRCOVE (s.n.)

B

mustăţi

BÂRCĂLI (expr. vb.)

B

a face un lucru anapoda, a da greș

BÂRCĂIALĂ, BÂRCĂIELI (s.f.)

B

acțiunea de a stoarce și ultimul strop de lapte

BÂRCĂI, BÂRCĂI (vb., IV, intranz.)

B

a stoarce ultimul strop la muls

BÂRCAIALĂ, BÂRCAIELI (s.f.)

B

bârcâială

BÂRC, BÂRCURI (s.n.)

B

grup mic de oi (10-20)

BÂR-BÂR (adj.)

B

zăpăcit, sonat

BÂRBĂZĂU, BÂRZĂZĂLE (s.n.)

B

foc mare

BÂRBĂDONIU, BÂRBĂDOANIE (s.n.)

B

trombon

BÂRABAR, BÂRĂBARE (s.n.)

B

egal

BÂNȚOȘĂ, BÂNȚOȘE (s.f.)

B

femeie de moravuri ușoare

BÂNOȘ, BÂNOASĂ, BĂNOŞ, BÂNOASĂ (adj.)

B

îndărătnic, capricios

BÂNDĂUNE, BÂNDĂUNI (s.m.)

B

muscă mai mare care atacă vara animalele

BÂNDĂRET, BÂNDĂREȚI (s.m.)

B

copii

BÂNDĂONI, BÂNDĂONI (s.m.)

B

bondar

BÂLJI, MĂ BÂLJESC (vb., IV)

B

a nu se da, a nu se urni la lucru

BÂLDZĂU, BÂLDZĂIE (s.n.)

B

o lumină puternică în încăpere

BÂLCĂI (și BÂRCONI), BÂLCĂIESC (vb., IV, tranz.)

B

a stoarce, în timpul mulsului, și ultimul strop de lapte

BÂLBÂI, BÂLBĂIE (vb., IV)

B

a clocoti, a fierbe

BÂLBĂTAIE, BÂLBĂTĂI (s.f.)

B

flacără, vâlvătaie, bolbotună

BÂLBĂRĂ, BĂLBIERE (s.f.)

B

văpaie, flacără mare, pară de foc

BÂJGHIAORĂ, BÂJGHIAORE (s.f.)

B

jgheabul dintre fese

BÂGNI, BÂGNESC (vb., IV, intranz.)

B

a sări dintr-o dată, a țâșni

BÂGLĂ, BÂGLE (s.f.)

B

sânge închegat

BÂDBE (s.f. pl.)

B

găluște cu urdă/brânză/caș

BÂDAC, BÂDAȘE (s.n.)

B

târnăcop prevăzut numai cu partea lată, folosit mai ales la scosul copacilor din pământ cu tot cu rădăcină

BÂCONIA, BÂCON (vb,. I)

B

a lucra cu răbdare şi minuţiozitate, a migăli; a depune multe eforturi ca să realizeze ceva, a se strădui, a se căzni, a se sili

BÂCIT, BÂCITĂ, BÂCIȚ, BÂCICE (adj.)

B

bătătorit

BÂCICOAIELEA (D-A) (adv.)

B

mers împiedicat

BÂCI, BÂCIESC (vb., IV, tranz.)

B

a (se) bâti; a (se) bătători un teren moale

BÂCEGOS, BÂCEGOASĂ (adj)

B

greu la fiert

BÂCÂI, BÂCÂI (vb., IV)

B

a lucra încet, a migăli

BÂCĂITURĂ, BÂCĂITURI (s.f.)

B

pulsație, zbatere a sângelui

BÂCĂI, BÂCÂIE (vb., IV)

B

a pulsa, a coace un furuncul