CÂRCĂI, CÂRCĂI (vb., IV)

C

(despre fiinţe, mai ales despre insecte) a se mişca în număr mare de colo până colo; a mişuna, a forfoti, a viermui, a colcăi, a cârconia

CÂNTĂRI, CÂNTĂRESC (vb., IV)

C

a determina greutatea unui corp cu ajutorul cântarului; a aprecia, a chibzui; a valora; a se balansa

„cântarie dă masă”

C

cântec interpretat la diverse petreceri în timp ce mesenii mănâncă

„a nota cânieșcie”

C

a înota ca un câine, adică stând în poziție verticală și dând din mâini și din picioare

CÂNIEȘCIE (adv.)

C

câinește, ca un câine

CÂNIER, CÂNIERI (s.m.)

C

dintre „pițărăi” e ales unul care are datoria de a îi apăra pe ceilalți tovarăși de câini

CÂNEŞCE (adv.)

C

cu duşmănie, cu răutate

CÂNECREŢ (s.n. sg.)

C

(etim. pop.) Königgraz, localitate austriacă, renumită prin bătălia din 1866 dintre austrieci şi prusaci

CÂNDVA (adv.)

C

într-un moment neprecizat din trecut sau viitor

CÂNDUVA (adv.)

C

cândva, odinioară

CÂNDGOGIE (adv.)

C

ori de câte ori; de fiecare dată

CÂND (adv.)

C

când

CÂN (adv.)

C

când, în ce moment, câteodată, altădată

CÂMP, CÂMPURI (s.n.)

C

spațiul, de forma unui dreptunghi, la jocul numit oină; partea „limpede” (fără forme, adică modele) a unui cilim (chilim)

CÂMNI (vb., IV)

C

a-și drege glasul tușind

CÂLȚ (s.m. pl.)

C

rămășiță de la piepănatul lânei, cânepei

CÂLȘOB, CÂLȘOABE (s.n.)

C

ghemotoc, cocoloş de aţă/sfoară/sârmă încâlcit, încurcat; chilom

CÂLCIG, CÂLCIJI (s.f.)

C

cozi groase îmbinate cu părul ca niște săculeți

CÂCE GOGE (expr.)

C

varietate de alimente sau lucruri

CÂCE (adv.)

C

formează numerale colective, câte două

CÂBLĂ, CÂBLIE (s.f.)

C

unitate de măsură pentru grăunțe (cereale), numită și cubulus sau găleatăm cu valori diferite de la o regiune la alra (de la 40 la 60 l și până la 110-120 l sau de la 42 -45 l până la 95 – 100 l)

CĂZNALĂ (s.f.)

C

rușinare, batjocură, vorbă urâtă adresată cuiva

CĂZĂNIE, CĂZĂNII (s.f.)

C

încăperea în care este montat şi în care funcţionează cazanul/alambicul folosit la distilarea alcoolului

CĂZĂNAR, CĂZĂNARI (s.m.)

C

persoană care are în proprietate un cazan/alambic şi care se ocupă cu distilarea ţuicii din fructe fermentate

CĂZARMĂ, CĂZĂRMI (s.f.)

C

clădire sau grup de clădiri în care locuiesc militari; casă foarte mare, proprietate privată

CĂZAN, CĂZANE (s.n.)

C

alambic; vas de fiert lături sau mâncare

„a căuta în cărț”

C

a încerca să prezici/să ți se prezică viitorul cu ajutorul cărților de joc

CĂUTA, CAUT (vb., I, tranz.)

C

a căuta ceva, pe cineva; a îngriji (a acorda asistență medicală/ socială) pe cineva; a avea grijă de sănătatea proprie

CĂŢEI (s.m., pl.)

C

bârnele pe care se ridică casa de la fundament