CĂŢĂL, CĂŢĂI (s.m.)

C

căţel, parte componentă a usturoiului; stâlp în talpa casei între care se fixează bârnele; pui de câine

CĂTUR, CĂTURI (s.m.)

C

bucată de lemn; pomi nedezvoltați într-o livadă

CĂTRÂNȚĂ, CĂTRÂNȚ (s.f., sg.)

C

articol de îmbrăcăminte din portul popular al femeilor ce are rol de șorț, purtat în față, peste poale; catrință

CĂTRA (prep.)

C

cu sens local: spre, înspre, la; către, dinspre, de la. cătra primarie = către primărie

CĂTĂRJI (s.f.)

C

răcituri, piftii

CĂTĂNIŢĂ (s.f.)

C

nevastă cu bărbat dus in armată

CĂȘÂȚĂ, CĂȘÂȚ (s.f.)

C

stivă de lemne puse la uscat, grămadă de lemne aduse de apă; colivie

CĂRȚAȘ, CĂRȚAȘ (s.m.)

C

jucător (adesea împătimit) la cărțile de noroc, pe bani (cartofor)

CĂRTOG, CĂRTOAJE (s.f.)

C

scobitură în pământ, scorbură în care se ascund animalele sălbatice

CĂROI, CĂROAIE (s.n.)

C

căruț cu dpoă roți, în formă de ladă, tras manual de o rudă terminată în vârf sub forma literei T

CĂRMĂNADĂ (s.f. sg.)

C

carne cu os de pe șira spinării (sau fără os – cotlet)

CĂRJUIE (s.f.)

C

baston cu mâner îndoit în capăt

CĂRIGĂ, CĂRIJI (s.f., sg.)

C

piesă metalică de formă rotundă care se așează pe ochiurile (orificiile) aflate în plita unui cuptor de gătit

CĂRICĂ, CĂRIȘI (s.f.)

C

verigă la găurile de la plită; roată, cerc; mosorul de lemn pe care se adună ața; inelul/veriga de pe plita șpoieriului care se poate îndepărta pentru a pune fundul vasului în contact direct cu flacăra focului; obiect rotund, bilă

CĂREȚ (s.n.)

C

lichid gros care se scurge din nasul oilor, boală a oilor