Dicționar – Pagina 40 – dictionar.vorbireabanatana.ro

„căldare dă fript părădăis”

C

„are curu cât căldarea”

C

are fundul mare

CĂLDARE, CĂLDĂRI (s.f.)

C

vas mare din aramă cu mâner

CĂLCÂNI, CALCÂNI (s.m.)

C

margine, colţ de pâine; călcâiul piciorului

CĂLCĂVURĂ, CĂLCĂVURI (s.f.)

C

lovitură

CĂLCĂTURĂ, CĂLCĂTURI (s.f.)

C

felul specific al fiecăruia de a umbla/de a călca

CĂLCAT, CĂLCATĂ, CĂLCAȚ, CĂLCACE (adj.)

C

obișnuit cu ceva

„să calcă găștili”

C

se împerechează gâștele

„calșe-ce nevoia/calșe-ce colășitu/calșe-ce roata/calșe-ce moarcea”

C

drăcuială

„a-ș călca pră inimă”

C

a ceda, a face ceva cu care nu este de acord

„a-ș călca cuvântul (dat)”

C

a nu respecta promisiunea

„a călca pră urmilii lu tată-su”

C

a fi la fel ca tatăl său

„a călca pră urmilii cuiva”

C

a urma exemplul/preocupările unui înaintaș (valoros)

„a călca cu stângu”

C

a nu reuși de la început

„a călca apăsat”

C

a avea un pas ferm

CĂLCA, CALC (vb., I)

C

a călca, a păși, a umbla; a se împerechea

CĂLBĂŞĂCE, CĂLBĂȘĂȚ (s.m.)

C

caltaboş

CĂLBĂȘĂȚ, CĂLBĂȘĂȚ (s.m.)

C

caltaboș

CĂLÂP, CĂLÂPI (s.m.)

C

un fe de menghină de fier

CĂLÂI, CĂLÂIE (adj.)

C

(despre apă) călâu, călduț

CĂLĂUZĂ, CĂLĂUZĂ (s.f.)

C

cheie improvizată

CĂLĂSÂT, CĂLĂSÂTĂ, CĂLĂSÂȚ, CĂLĂSÂCIE (adj.)

C

(despre oalele de pământ) smălțuit (mai ales în interior); (despre vasele în tablă) cositorit

CĂLĂRI, CĂLĂR (vb., IV, tranz.)

C

a călări, a sta peste cineva, a încăleca

CĂLĂREȚ, CĂLĂREȚ (s.m.)

C

călăreț, om călare

CĂLĂREAȚĂ (s.n. sg.)

C

regiment de cavalerie

CĂLĂRABĂ, CĂLĂRABIE (s.f.)

C

v. chelărab(ă), gulie

CĂLĂPĂR, CĂLĂPARI (s.n.)

C

calomfir

CĂLĂPAR, CĂLĂPARI (s.m.)

C

plantă ornamentală cu frunze lunguiețe, zimțate, puternic mirositoare

CĂLĂMFIR, CĂLĂMFIRI (s.m.)

C

garoafă

CĂLĂMĂȘÎ, CĂLĂMĂȘĂSC (vb., IV, intranz. reflex.)

C

a se buimăci

CĂLĂMĂȘIT, CĂLĂMĂȘITĂ, CĂLĂMĂȘIȚ, CĂLĂMĂȘICE (adj)

C

amețit de băutură

CĂLĂMĂȘIT, CĂLĂMĂȘITĂ, CĂLĂMĂȘIȚ, CĂLĂCE (adj.)

C

cu capul tulbure, buimac, zăpăcit, mahmur

CĂLĂMĂŞÂT, CĂLĂMĂȘÂTĂ, CĂLĂMĂŞÂȚ, CĂLĂMĂȘÂCE (adj.)

C

fâstâcit, zăpăcit

CĂLĂMĂȘALĂ, CĂLĂMĂŞĂLI (s.f.)

C

zăpăceală

CĂLĂMĂSIT (adj.)

C

fâstâcit, zăpăcit

CĂLĂMĂSI, CĂLĂMĂSESC (vb., IV, reflex.)

C

a se fâstâci, a se zăpăci

CĂLĂMĂRI, CĂLĂMĂRESC (vb., IV, intranz. reflex.)

C

a se dezechilibra, a se clătina

CĂLĂMACI, CĂLĂMĂCESC (vb., IV)

C

a se zăpăci, a se ameţi din beţie

CĂLĂFUND (s.n. sg.)

C

colofoniu; sacâz; substanță rășinoasă folosită în industria hârtiei, a lacurilor, a vopselelor

CĂLĂBUR, CĂLĂBURE (s. f)

C

recipient de formă cilindrică din coajă de tei, folosit la culesul cireșelor

CĂLĂBĂLUC, CĂLĂBĂLUȘI (s.m.)

C

gălăgie

„îmblă pră măi mulce călări”

C

nestatornic

CĂLARE, CĂLĂRI (s.f.)

C

cărare, potecă, drum

CĂLAIS, CĂLAIŞ (s.m.)

C

cantă, vas pentru păstrat lichide sau unsoare

CĂLAI, CĂLAIE (s.n.)

C

recipient pentru păstrat sau transportat apa, untura sau laptele

CĂIŢĂ, CĂIȚĂ (s.f.)

C

scufie, căciulă mică, ceapsă de salbe

„ca-șî-căisâna”

C

de culoarea caisei coapte

CĂISÂNĂ, CĂISÂNE (s.f.)

C

caisă

CĂISÂN, CĂISÂNI (s.m.)

C

cais

CĂINA, CĂINEDZ (vb., I, intranz.)

C

a pătimi, a se văita

CĂIGANĂ, CĂIGANIE (s.f.)

C

omletă

CĂIGANĂ (s.f. sg.)

C

ouă prăjite în untură, fără a fi, în prealabil, bătute și amestecate cu lapte/brânză/șuncă; omletă, jumări

CĂIET, CĂIECE (s.n.)

C

caiet

CĂIER, CĂIERI (s.m.)

C

păzitor de cai în timpul nopții

CĂIER, CĂIERI (s.m.)

C

păzitor de cai

CĂIANĂ, CĂIANE (s.f.)

C

cafenea

CĂI, CĂIESC (a se) (vb., IV, intranz. reflex.)

C

a regreta

CĂHALĂ, CĂHALE (s.f.)

C

ghiveci de flori

CĂGELNIȚĂ, CĂGELNIȚE (s.f.)

C

vas de argint pentru tămâiat

„a nu să căgea”

C

a nu se cuveni, a fi nepotrivit

„a căgea la pat”

C

a se îmbolnăvi grav

CĂGEA, CAD (vb., II, intranz.)

C

a cădea; a nu reuși la examen/probă/test

CĂFANĂ, CĂFANE/CĂFANURI (s.f.)

C

cafenea, restaurant

„o cădzut la examen”

C

nu a promovat examenul

CĂDZUT, CĂDZUTĂ, CĂDZUȚ, CĂDZUCE (adj.)

C

căzut; înlăturat; decăzut

CĂDZĂTOARE, CĂDZĂTORI (s.f.)

C

căzătoare

CĂDROF, CĂDROFURI (s.n.)

C

dulap pentru păstrat hainele

CĂDOI, CĂDOAIE/CĂDOANE (s.n.)

C

vas, butoi foarte mare în care se pun fructele la fermentat pentru ţuică

CĂDET, CĂDEȚ (s.m.)

C

șef, capul familiei

CĂDÂR, CĂDÂRI (s.m.)

C

cădar, maistru de căzi

CĂDĂRIȘCĂ, CODĂRIȘCI (s.f.)

C

coada biciului

CĂDĂREȚ, CĂDĂREȚĂ, CĂDĂREȚI, CĂDĂREȚE (adj.)

C

potrivit; apt, capabil

CĂDĂR, CADĂRĂ, CADĂRI, CADĂRE (adj.)

C

potrivit, apt, capabil

CĂDĂLUI, CĂDĂLUI (vb., IV, reflex.)

C

a râvni, a dori cu ardoare

CĂDAR, CĂDARI (s.m.)

C

constructor de căzi, de butoaie

CĂCIOR, CĂCIORI (s.m.)

C

cu multe culori

CĂCÂȘIE, CĂCÂȘII (s.m.)

C

băiat mic și neîndemânatic

CĂCÂȘEA, CĂCÂȘI (s.m.)

C

om de nimic

CĂCÂȘEA, CĂCÂȘI (s.m.)

C

denumire dată unui copil mai mărișor atunci când are pretenții de a fi tratat ca un adult

CĂCĂȚÂȘURI (s.n. pl.)

C

nimicuri, mărunțișuri, obiecte fără de valoare

CĂCĂTOARE, CĂCĂTORI (s.f.)

C

latrină

CĂCĂȘTOARIE, CĂCĂȘTORI (s.f.)

C

closet

CĂCĂȘIOS, CĂCĂȘIOASĂ, CĂCĂȘIOȘ, CĂCĂȘIOASĂ (adj.)

C

nevolnic, fără personalitate

CĂCĂŞCIOAR, CĂCĂŞCIOARE (s.n.)

C

latrină

CĂCĂREADZĂ, CĂCĂREDZE (s.f.)

C

căcăreze

CĂCĂMAINĂR, CĂCĂMAINĂRĂ, CĂCĂMAINĂRI, CĂCĂMAINĂRE (adj.)

C

fricos

CĂCĂLI, CĂCĂLESC (vb., IV, tranz.)

C

a mâzgăli

CĂCĂLĂ(I)E (s.f., pl.)

C

fleacuri, nimicuri, lucruri lipsite de valoare

„a fost lumie căcălău”

C

a fost lume multă

CĂCĂLAU (s.n. pl.)

C

dejecţii de la porci; (fig.) puzderie, sumedenie, mult, în cantitate mare

CĂCĂINĂR, CĂCĂINĂRI (s.m.)

C

om fricos, om de nimic

CĂCĂIABĂ, CĂCĂIABE (s.f.)

C

nulitate, om fără valoare

CĂCĂCIȘ, CĂCĂCIȘURI (s.n.)

C

lucru, obiect mărunt fără importanță

„o încremenit căcatu în el”

C

este constipat

„niam dă căcat”

C

viță de oameni nemernici

„mă cac în gura lui”

C

expresia de dispreț total față de cineva

„gură dulșe, cur căcat”

C

persoană prefăcută

„(a fi) un căcat dă om”

C

(a fi) om fără valoare și fără personalitate

CĂCAT, CĂCAȚ (s.m.)

C

excremente (mai ales umane); baligă, rahat

CĂCAIZĂR, CĂCAIZĂRI (adj.)

C

ficos