Dicționar – Pagina 52 – dictionar.vorbireabanatana.ro

AMFION, AMFIONI (s.n.)

A

substanță care, băută, produce somn adânc și îndelungat

AMEȚÎ, AMEȚĂSC (vb., IV, intranz. și tranz.)

A

a leșina; (expr. a amețî dă cap) a năuci; a fi în stare de ebrietate

„amețât dă boală”

A

bolnav, cu stări de amețeală

„amețât dă băutură”

A

beat

AMEȚÂT, AMEȚÂTĂ, AMEȚÂȚ, AMEȚÂCE (adj.)

A

amețit

„cu ameţală”

A

imprevizibil, cu toane, năbădăios

AMEȚALĂ (s.f.)

A

amețeală, leșin, vertij

AMESTACATURĂ, AMESTACATURI (s.f.)

A

produs al amestecării; amestec; îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de fiinţe

AMERICĂNONI (s.m.)

A

cu obiceiuri americane

AMERICĂNIESC, AMERICĂNIASCĂ (adj.); AMERICĂNIEȘCE (adv.)

A

ce ține de America

AMERICĂ (s.f. sg.)

A

pânză de bumbac de calitate inferioară/mai lesnea, nealbită, din care se confecționau cămăși și poale pentru femei

AMBU (s.n.)

A

la jocul de cărți „d-am ramș” ultima carte din teancul de cărți

AMBÂȚ (s.n.)

A

ambiție

AMÂNTAT (adj.)

A

târziu

AMÂNDUOI, AMÂNDOĂ (num. col.)

A

(noi) amândoi

AMÂNĂTA (vb., I)

A

a întârzia

AMÂNAT (adv.)

A

târziu

AMÂNA, AMÂN (vb., I)

A

a amâna, a lăsa pentru mai târziu

AMĂSURAT, AMĂSURATĂ, AMĂSURAȚ, AMĂSURACE (adj.)

A

potrivit cu, pe măsură ce, conform cu

AMĂRIT, AMĂRITĂ, AMĂRIȚ, AMĂRICE (adj)

A

necăjit, sărac

AMĂRI, AMĂRESC (vb., IV)

A

a se amărî, a se necăji

AMĂN! (interj.)

A

astâmpără-te, fii pe pace!

AMĂJALĂ, AMĂJELI (s.f.)

A

faptul de a se amăgi; amăgeală, amăgire

AMARU (VAI) (s.n.)

A

necaz

AMARONI, AMAROANE, AMARONI, AMAROANE (adj.)

A

cu gust uşor amar; amărui, amăriu

AMARIALĂ, AMARIALE, AMARIELURI (s.f.)

A

amăreală

AMARAȘIUNE, AMARAȘIUNI (s.f.)

A

mâhnire, tristeţe; amărâre, amărăciune

AMARALĂ, AMARĂLI (s.f.)

A

proprietatea de a avea un gust amar; amăreală, amărăciune

AMAR, AMARĂ, AMARI, AMARE (adj.)

A

cu gust amar

AMALISTA (expr.)

A

„s-o agătat”, nu-i nimic

AM, AMURI (s.n.)

A

centură de piele la pieptul calului; legănuș

AM RĂCOARIE (expr.)

A

am teamă

AL-ZBURATUORI, AI-ZBURATUORI (s.m.)

A

zburător

ALVIȚĂ, ALVIȚĂ (s.f.)

A

halviță

ALVIȘCĂ (s.f.)

A

alviță, preparat alimentar din miere, nuci și amidon

ALVICICĂ, ALVICELE (s.f.)

A

halviţă

„a bea alvălucu”

A

a se cinsti cu băutură cei care au încheiat o afacere

ALVĂLUC, ALVĂLUCURI (s.n.)

A

aldămaș; cinstire a cuiva cu băutură

ALVĂ, ALVIE (s.f.)

A

bomboană lungă, colorată diferit; dulciuri

ALVAR, ALVARI (s.m.)

A

cofetar

ALVALÂC, ALVALÂCURI (s.n.)

A

aldămaș, alvălug

ALUZÂT, ALUZÂTĂ, ALUZÂŢ, ALUZÂCE (adj.)

A

senil

ALUŢĂL, ALUŢĂLE (s.n.)

A

cocă folosită la dispirea pâinii

ALUNIŢĂ (s.f.)

A

semn pe faţă sau pe corp; pistrui

ALUNIŞ, ALUNIŞURI (s.m.)

A

aluniş

ALUNIECUŞ, ALUNIECUŞURI (s.n.)

A

alunecuş, ghețuș

ALUNIECA, ALUNIEC (vb., I, tranz.)

A

a aluneca

ALUNICUŞ, ALUNICUŞURI (s.n.)

A

alunecuș, ghețuș

ALUNICA, ALUNIC (vb., I)

A

a aluneca

ALUNIAV (s.f.)

A

alunele

ALUNĂ (s.f.)

A

fructul alunului

ALUN, ALUNI (s.m.)

A

alun

ALUMNEU, ALUMNEURI (s.n.)

A

internat

ALUIA-Ș-ALUIA (expr.)

A

dracul, diavolul, satana, necuratul; (loc. verb.) ex. Laluia (L-a drăcuit, l-a înjurat)

ALUIA (pron. dem.)

A

aceluia, ex. dau aluia (Dau aceluia); (adj. – pron. dem.), ex. casa aluia (Casa aceluia); „dă-l aluia” – dă-l dracului

ALUI, ALUIESC (vb., IV, intranz.)

A

a da năvală la o muncă

ALUDZÂT, ALUDZÂTĂ, ALUDZÂŢ, ALUDZÂCE (adj.)

A

amnezic; copilăros, dat în mintea copiilor

ALU (pron. pers., pers. a III-a, masc., G)

A

al lui (Ion alu Cărabă)

ALTU, ALTA, ALŢÎ, ALCELE (pron. nehot.)

A

ţine locul unui nume de fiinţă sau de lucru care nu este aceeaşi sau acelaşi cu altă fiinţă sau cu alt lucru despre care s-a vorbit, care este de faţă sau care este cel obişnuit; altul

ALTU (pron. dem.)

A

celălalt

ALTȘÎ BA (expr., loc. adv. şi adv. de mod)

A

obligatoriu, neapărat (care trebuie făcut sau adus la îndeplinire); expr. “trebuie să mergem, alta”

ALTȘINIEVA (pron. nehot.)

A

altcineva

ALTȘINIE (pron. nehot.)

A

altcineva

ALTŞIEVA (pron. nehot.)

A

altceva

ALTRILEA (num. ord.)

A

al treilea

ALTONI, ALTONIESC (vb., IV, tranz.)

A

a oltoni; a proceda la îmbunătățirea speciilor de pomi fructiferi prin altoire

ALTMINCENI (adv.)

A

altfel

ALTFIEL (adv.)

A

altfel

ALTCUMVA (adv.)

A

altfel

ALTCUM (DE) (adv.)

A

de altfel

ALTCÂNDVA (adv.)

A

altădată, cu altă ocazie

ALTCÂND (adv.)

A

altădată, cu altă ocazie

ALTĂUARĂ (adv.)

A

altădată

ALTĂȘEVA (pron. nehot.)

A

un alt lucru

ALTĂȘ(I)E (pron. nehot.)

A

altceva, ceva diferit (un alt lucru)

ALTĂFORMĂ (adv.)

A

altfel, în caz contrar

ALTĂDATĂ (adv.)

A

într-un moment neidentificat, cândva

ALTARI (s.n.)

A

altar

ALTAN (adv.)

A

anul viitor

ALTADATĂ (adv.)

A

altădată

ALT, ALTĂ, ALȚ, ALCE (pron. nehot.)

A

altul, alta, alții, altele

ALȘINȘILEA (num. ord.)

A

al cincilea

ALOŢĂL (s.n.)

A

coca fermentată

ALOŢĂL (s.n.)

A

coca fermentată

ALOR (pron. pos.)

A

al lor

„a fașe d-aloat”

A

a face prăjituri

ALOAT, ALOATURI (s.n.)

A

aluat, cocă; prăjitură (în general)

ALMINTRILEA (adv.)

A

altminteri

ALIVIŢĂ, ALIVIȚĂ (s.f.)

A

zahăr prăjit cu nuci

ALIVIȘCĂ (s.f.) – (var. ALIVIȘ(I)CĂ)

A

nugat

ALIVICICĂ, ALIVICICI (s.f.)

A

bomboană din zahăr ars cu miez de nucă

ALIVATĂR, ALIVATĂRE (s.n.)

A

elevator

ALIVANTI (adv.)

A

adio

ALIUŞI (s.m. pl.) – (var. HAIUŞI)

A

cei care dau la vâsle, vâslaşi

ALITĂU, ALITĂIE (s.n.)

A

capac la cuptor

ALIȘE, ALIȘE (s.f.)

A

alice

ALIOR, ALIORI (s.m.)

A

buruiana numită şi laptele câinelui sau lăptucă

ALINA, ALIN (vb., IV)

A

a domoli

„ca alimuna”

A

de culoarea lămâiei, crem-gălbui

ALIMUNĂ, ALIMUNE (s.f.)

A

lămâie