Dicționar – Pagina 54 – dictionar.vorbireabanatana.ro

AL DĂ SUS (s. propriu)

A

Dumnezeu

„al teu” (pron. pos.)

A

al tău

„al dzășilea” (num. ord.)

A

al zecelea

„al d-o murit”

A

cel care a decedat

„al dă dat”

A

cel ce se înstrăinează

AL (art.)

A

cel

AJUTURA, AJUTUREDZ (vb., I, tranz.)

A

a ajutora

AJUR, AJURURI (s.n.)

A

model la costumul popular

„o dzâs mama să mă-nsor, să-i aduc un ajiutori”

A

expresie

AJIUTORI, AJIUTOARE (s.n.)

A

ajutor

AJIUTORA, AJIUTORĂDZ (vb., I)

A

a ajutora, a ajuta

AJIUTANT, AJIUTANȚ (s.m.)

A

locțiitor

AJIUTA, AJIUT (vb., I)

A

a ajuta

AJIUSTUREALĂ, AJIUSTUREĂLI (s.f.)

A

ajustare, aranjare

AJIUNS, AJIUNSĂ, AJIUNȘI, AJIUNSĂ (adj.)

A

ajuns

„sărășia-n cur mă-npunje/io tot fug, dar ia m-ajiunje”

A

proverb

„o ajiuns primari”

A

a fost ales primar (ca realizare)

„o ajiuns la vreme”

A

a fost punctual

AJIUNJE, AJIUNG (vb., III)

A

a ajunge

AJIUNAT, AJIUNATURI, AJIUNACE (s.n.)

A

ajunat

AJIUNA, AJIUNĂDZ (vb., I)

A

a ajuna, a ține post negru

AJIUN, AJIUNURI (s.n.)

A

ajun, ziua premergătoare unui eveniment

AJIUMI (s.m. pl.)

A

ceapă eșalotă

AJIUIT, AJIUITĂ, AJIUIȚ, AJIUICE (adj.)

A

aproape gata (spre mai rău), bolnav

AJIUI, AJIUIESC (vb., IV, tranz.)

A

a termina, a duce până la capăt o lucrare, a rezolva toate treburile

AJIMĂ, AJIMI (s.f.)

A

ceapă obținută direct din semințe

„vorbește ajale”

A

vorbește cu durere

AJALE (loc. subst.)

A

cu durere

AIZÂMBON, AIZÂMBONE (s.n.)

A

tren

AIZÂMBĂNIER, AIZÂMBĂNIERI (s.m.)

A

funcţionar, lucrător la calea ferată

AIZÂMBAN, AIZÂMBANURI/AIZÂMBANE (s.n.)

A

(var. IZÂMBAN) tren, ţug

AIZĂRIE, AIZĂRII (s.f.)

A

magazin de fierărie

AIUȘ, AIUȘI (s.m.)

A

usturoi sălbatic, ceapa ciorii

AIURLEA (adv.)

A

(înv.) în alt loc, în altă parte; undeva, altundeva, aiurea

AIURIT, AIURITĂ, AIURIŢ, AIURICE (adj.)

A

zăpăcit

„vorbește aiurea”

A

vorbește fără noimă

AIUREA (adj.)

A

inconștient; undeva nedefinit, fără obiectiv

AIURA, AIURĂDZ (vb., I, tranz.)

A

a vorbi fără şir, a delira

AIȚĂR, AIȚĂRI (s.m.)

A

muncitor care întreține focul la mașina cu aburi

AIT, AITĂ, AIŢ, AICE (adj.)

A

usturoiat, dat cu ai

AIȘI (adv. de loc)

A

aici

AIȘEA (adv. de loc)

A

aici

AINVERS, AINVERSĂ, AINVERȘ, AINVERSĂ (adj.)

A

(Înv., adesea adverbial) care este sau se face într-un sens opus direcţiei iniţiale sau fireşti; de la sfârşit către început; făcut pe dos, de-a-ndoaselea, invers

AINPRENZUP, AINPREZUPE (s.n.)

A

supă cu rântaş

AINPREN, AINPRENE (s.n.)

A

rântaş

AINFORT, AINFORTURI (s.m.)

A

paravan

AIMUC, AIMUCURI (s.n.)

A

carne de miel fiartă cu orez și legume

AIMPREN, AIMPRENUR (s.n.)

A

rântaș

AIMINTRI (adj.)

A

altmintrelea

AILALTĂ, AILALCE (pron. nehot.)

A

cealaltă

AIEVEA (adv.)

A

pe faţă; cu adevărat

AIERODRUM (s.n.)

A

aeroport

AIELALŢ (pr. dem.)

A

ceilalţi

AIELALTĂ, AIELALȚ (pron. dem.) – cealaltă

A

ceilalţi

AIELALTĂ, AIELALCE (pron. și adj. dem. f.)

A

cealaltă

AIELALT, AIELALȚ (pron. și adj. dem. m.)

A

celălalt

AIELALCIE (pr. și adj. dem. f. pl.)

A

celelalte

AIDOMINE (loc. adv.)

A

vai de mine, va fi rău de mine

AIDOLĂRA (vb., I)

A

a merge aiurea

AIDĂRII (vb., IV)

A

a grăbi pe cineva să termine o muncă

AIDĂMINIE (interj.)

A

vai de mine

AIDA (interj.)

A

vino! veniţi! să mergem!

AIC(I)E (s.f. pl.)

A

piftii, răcituri

AIA, ALIA (pron. dem.)

A

v. Ăla

AIA- LUME (expr.)

A

cealaltă lume, lumea de apoi, „lumea fără dor”

„dup-aia”

A

după aceea, mai târziu; apoi

„d-aia”

A

de aceea (mai ales ca răspuns evaziv la o întrebare)

AIA (pr. și adj. dem. f. sg.)

A

aceea, cea

AI/AIU, AI (s.m.)

A

usturoi

AI, AIESC (vb., IV)

A

a usturoia, a aia

AI (s.m.)

A

usturoi

AI (art. dem. m. pl. și pr. pos.)

A

cei

AHTUNG! (interj.)

A

atențiune! (din limba germană)

AHTUNG (adv.)

A

atenție

AHĂLA, AHAIA, AHĂIA, AHĂLEA (pron. dem.)

A

acela/ăla, aceea/aia

AHASTA, AHĂST (pron. dem. masc. și fem.)

A

acesta, aceasta (folosit atunci când interlocutorul indică pe cineva sau ceva relativ apropiat)

AHAIA LUME (loc. subst.)

A

lumea cealaltă, lumea de dincolo

AHAIA (pron.)

A

aceea, aia

AHA! (interj.)

A

aha!

AGUR, AGURE (s.n.)

A

produsele, alimentele obţinute prin munca şi strădania cuiva; rezultatul material al activităţii desfăşurate de cineva; (fig.) totalitatea bunurilor care se află în posesiunea cuiva; avere, avut, avuţie

AGRU, AGRURI (s.m)

A

ogor, câmp, țarină

AGONISALĂ (s.f.)

A

avere

AGIVĂRAT, AGIVĂRATĂ, AGIVĂRAȚ, AGIVĂRACE (adj.)

A

adevărat

AGIVĂR, AGIVĂRURI (s.n.)

A

adevăr

AGIUSTURIT, AGIUSTURITĂ, AGIUSTURIŢ, AGIUSTURICE (adj.)

A

ajustat, aranjat

AGIUSTURI, AGIUSTURESC (vb., IV., tranz.)

A

a ajusta, a îndrepta, a aranja

AGIUI, AGIUIESC (vb., IV, intranz.)

A

a scoate, a ajunge

AGISTURI (vb., IV)

A

a ajusta, a îndrepta

AGINSU (loc. adv.) – (în expr. d-aginsu)

A

intenționat

AGINS (adv.)

A

cu dinadinsul

AGIET, AGIETURI (s.n)

A

obicei

AGICĂCE (adv.)

A

adicătelea

AGICĂ (adv.)

A

adică

AGIA, AGIEDZ (vb., I)

A

formă ușoară a mișcării aerului

AGHIRUI, AGHIRUI (vb., IV)

A

a acţiona

AGHENȚÂIE (s.f.)

A

agenție

AGHENT (s.m.)

A

agent

AGEVĂRAT, AGEVĂRATĂ, AGEVĂRAȚ, AGEVĂRACE (adj.)

A

adevărat

AGEVĂR, AGEVĂRURI (s.n.)

A

adevăr

AGERARE (adv.)

A

poate: (foaie verde) a gerare, pe cale de a îngheţa