Dicționar

– arhivar; notar; secretar

– acte

– butuc mic pentru tăiat carnea

– ac mic (N-am prea avut spor la cusut cu acşielu ăla.)

– imediat

– foarte acru

– plăcintă preparată cu drojdie

– acidulat; dospit, fermentat; posac, prost dispus

– despre mâncăruri şi băuturi; peiorativ despre persoană

– murătură

– femeie rea

– răutăcios

– produs acrit

– lichid acru

– murătură; amărăciune

– a acri (a pune laptele la acrit, a pune oțet la ciorbă)

– m-am săturat de/m-am supărat pe cea bătrână

– hiperaciditate

– aciditate, murătură; supărare

– unitate de măsură; vas, butoi de capacităţi diferite (de la 20 la 100 de litri)

– butoi de 50 litri

– acoperit, astupat

– a acoperi, a înveli

– a fixa strunele la vioară

– streașină la spatele casei

– adăpostește-te de ploaie

– a acoperi

– acoperitoare; acoperișul casei; casă, adăpost

– ac de siguranță

– ac mare din lemn

– ac mai mare și mai gros decât obișnuit

– acolo

– acolo

– a ocoli, a parcuge o distanță făcând un ocol;

– a tămâia (cu tămâierul) de pomană la morți; de Bobotează a înconjura cu lumânarea aprinsă casa

– acolea

– stabilit, îndestulat

– s-au liniștit păsările de curte

– a se liniști, a se domoli

– a acoperi

– a se stabili, a se liniști

– l-a lovit peste spate

– e lovit la cap, tehui

– ironizat

– lovit, zăpăcit (provenit din verbul a „atinge”); puțin euforic

– atingere

– a atinge, a provoca

– acimă, specie de ceapă care face „căței” ca și usturoiul

– iată-l!

– a atinge ușor cu mâna

– ateiat

– a se îmbrăca

– a se aduna, a se strânge la taifas

– întremat, aranjat, dichisit; reparat

– atenţie (Achem, că vine măşâna prăstă cine!)

– a atârna

– a pândi

– a se îmbrăca de sărbătoare

– a se aranja

– uită-te!

– nene, ceace

– (var. ACOV) vas, butoi din lemne de dud pentru păstrat ţuica, având o capacitate de 54l

– iat-o, iată-l

– a da de înţeles

– agăţat

– a atârna, a anina, a găța

– a se lua de cineva

– salcâm

– (despre oameni) bun, de treabă

– normal

– nu e normal

– iată, acu

– salcâm

– întru câtva, pe drept

– acasă, în locul de baștină

– oricine

– pernița în care se păstrează acele

– oricine, oricare

acela

cea, cele; v. ăl, ăi

a me

al meu

a mea

ce?

cea mai apreciată

cea de laudă

cea de-a cincea, cea de-a doua, cea de-a treia etc.

se apropie primăvara

A? Ce zici?

A! Tu ești!

carcea

fusta cea roșie

cea

– deși, măcar, fie

– iată așa

– sponcă

– ac cu gămălie